Conform motivării Curții de Apel București și altor surse judiciare, vicepremierul Dragoș Anastasiu a recunoscut în fața procurorilor și judecătorilor că, în perioada 2009–2017, compania lui a plătit o sumă considerată mită unei inspectoare ANAF, Angela Burlacu, timp de opt ani. Plata, aproximativ 2.000 € lunar, a fost mascată prin contracte fictive cu o firmă controlată de aceasta
Angajații Eurolines au caracterizat această practică drept un „contract de protecție fiscală”, impus de inspectoare pentru favorizarea firmelor în timpul controalelor. Anastasiu a confirmat că plățile continuate nu au produs beneficii reale: „nu am avut niciun beneficiu concret”
Detalii din dosar: cum s-a derulat mita
În urma unui control ANAF efectuat în 2009 la Touring Europabus SA (parte a grupului Eurolines), Angela Burlacu ar fi amenințat cu anchetă penală dacă documentația declarațiilor de TVA nu era remediată. Ea a sugerat încheierea unui contract fictiv cu o firmă apropiată, pentru a evita demersurile fiscal‑penale
Documentele judiciare arată că plățile totale s-au ridicat la peste 150.000 €, inclusiv vacanțe și servicii turistice oferite familiei și persoanelor apropiate inspectoarei, toate suportate de companiile lui Anastasiu între 2009 și 2017
Instanța a respins justificările pe motiv că au fost sponsorizări sau ajutor medical pentru familia funcționarei, calificând contractele drept fictive și menite să acopere mita
Rolul lui Anastasiu: martor, nu inculpat
Deși Anastasiu a recunoscut aceste fapte, nici el, nici angajații săi nu au fost inculpați, deoarece unul dintre partenerii de afaceri a depus denunț la DNA. Anastasiu a fost audiat în calitate de martor și nu a beneficiat de statut de denunțător sau inculpat
Guvernul susține că faptele nu au legătură cu atribuțiile oficialului și că acesta nu a fost condamnabil din punct de vedere penal
Reacții politice și publice
Un lider AUR, George Simion, a declarat că „darea de mită este valoare europeană?” și a cerut demisia vicepremierului cât mai urgent. PSD, în schimb, a afirmat că decizia privind demiterea revine premierului Ilie Bolojan
Critici din mediul public și opinion leadership au acuzat lipsă de integritate și avertizează asupra gravity situației. Totuși, USR a refuzat să solicite demisia oficială, argumentând că nu este rolul lor să facă acest demers
Președintele Nicușor Dan a declarat că nu deține informații suficiente și a evitat poziționarea publică în favoarea sau împotriva vicepremierului
Cum interpretează Anastasiu situația?
Vicepremierul a explicat că a acționat „corect și în spiritul legii” imediat ce a înțeles amploarea faptei. A susținut că firmele erau în dificultate, iar pierderea controlului fiscal ar fi însemnat insolvență și pierderea locurilor de muncă. A susținut că funcționarii publici „presau și chiar șantajau firmele” în perioada respectivă
Impactul reputațional și legal
Chiar dacă nu a fost inculpat, implicarea într-un scandal coruptiv de amploare are consecințe reputaționale serioase pentru un demnitar de rang înalt. Presiunile politice cresc, în special din partea opoziției și societății civile. O parte din mediul de business a cerut ca vicepremierul să recunoască gravitatea situației și să-și ofere demisia voluntar
Concluzie
Scandalul reproșat lui Dragoș Anastasiu reflectă un tip de corupție instituțională: companii private care plătesc „taxe de protecție” funcționarilor pentru a evita controalele fiscale. Anastasiu a confirmat faptele în instanță, fără să fi fost tras la răspundere penal.
Rămâne să vedem dacă decizia politică va fi de natură să conserve reputația guvernamentală sau să impună demiterea vicepremierului. Situația rămâne deschisă, iar impactul pe termen lung depinde de deciziile viitoare ale executivului și ale instituțiilor judiciare.
