De Ziua Mondială a Sănătății Mintale, medicii trag un semnal de alarmă: „Nu mai vorbim doar de cifre, ci de tragedii care marchează comunitatea”
În cadrul conferinței de presă organizate vineri, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Mintale, desfășurată sub tema „O comunitate pentru sănătatea mintală”, dr. Csillag Paul-Bogdan, medic primar și șef al Unității de Primiri Urgențe (UPU) Sibiu, a atras atenția asupra unui fenomen îngrijorător: creșterea numărului de tentative de suicid în județ, mai ales în rândul tinerilor.
„Avem între 100 și 120 de cazuri anuale doar la urgența pentru adulți, fără a include datele de la Pediatrie. Din fericire, majoritatea au supraviețuit, dar impactul emoțional asupra echipelor medicale este enorm”, a declarat dr. Csillag.
Potrivit medicului, în ultimele luni, la Sibiu au fost raportate tot mai multe cazuri dramatice, unele soldate cu pierderi de vieți omenești. În luna august, o fetiță a fost găsită spânzurată de mama sa, iar un tânăr s-a aruncat de la etajul 10 al unui bloc din zona Rahovei. „Se spune uneori că personalul din urgențe e lipsit de empatie. Vă asigur că nu este așa. Fiecare caz de acest fel ne afectează profund. S-a simțit un val de emoție uriaș în rândul colegilor după pierderea unor adolescenți. Am simțit că trebuie să facem mai mult”, a completat acesta.
📈 Creștere alarmantă a cazurilor de tentativă de suicid la nivel local și național
Datele comunicate de UPU Sibiu se aliniază unui trend național îngrijorător. Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, România se confruntă în ultimii ani cu o creștere constantă a problemelor de sănătate mintală, în special în rândul adolescenților.
Pandemia, izolarea socială, incertitudinea economică și presiunea mediului online au accentuat stările de anxietate, depresie și singurătate. În Sibiu, numărul apelurilor la linia de urgență TelVerde Antisuicid 0800 801 200 a crescut semnificativ, potrivit organizațiilor non-guvernamentale care oferă consiliere psihologică gratuită.
Specialiștii afirmă că tot mai mulți tineri ajung la urgență după tentative de autovătămare, în urma unor episoade acute de criză emoțională. Uneori, aceste gesturi apar ca urmare a conflictelor familiale, a presiunilor academice sau a expunerii la mesaje toxice din mediul digital.
🧠 Rețelele sociale și presiunea digitală – o cauză tăcută a vulnerabilității
În cadrul conferinței, dr. Csillag a subliniat rolul tot mai nociv al rețelelor sociale în amplificarea stărilor de vulnerabilitate în rândul tinerilor.
„Dacă în trecut accesul la cunoaștere era limitat și filtrat, astăzi orice opinie, oricât de periculoasă, este la un click distanță. Copiii noștri sunt expuși zilnic la conținut nociv care le afectează percepția asupra realității și asupra propriei valori”, a spus șeful UPU Sibiu.
Platformele online sunt pline de modele false de „perfecțiune”, presiuni sociale și comparații constante, iar lipsa educației digitale face ca adolescenții să fie vulnerabili la manipulare emoțională. În unele cazuri, influenceri sau grupuri virtuale pot chiar încuraja comportamente autodestructive, fără ca părinții sau profesorii să conștientizeze riscul la timp.
💬 „Nu putem trata doar rana fizică. Trebuie să vedem și rana invizibilă.”
Personalul medical din urgențe se confruntă zilnic nu doar cu răni fizice, ci și cu traumele psihice ale pacienților. Dr. Csillag explică faptul că, deși medicina de urgență este bine pregătită să salveze vieți, sistemul rămâne deficitar în ceea ce privește intervenția psihologică imediată.
„După ce pacientul este stabilizat, ar trebui să existe un traseu clar de suport psihologic. Din păcate, mulți pleacă acasă fără o consiliere adecvată, iar riscul de recidivă este mare. Sănătatea mintală nu poate fi ignorată – ea este o componentă vitală a sănătății generale”, a subliniat medicul sibian.
Acesta propune consolidarea colaborării între spitale, centre de sănătate mintală, școli și comunități locale, pentru a crea o rețea reală de sprijin și prevenție.
🏥 Campanii și inițiative pentru o comunitate mai empatică
Tema din acest an, „O comunitate pentru sănătatea mintală”, reflectă tocmai această nevoie de implicare colectivă. În Sibiu, mai multe instituții medicale și ONG-uri au lansat proiecte menite să reducă stigmatizarea persoanelor care suferă de tulburări emoționale.
De exemplu, campania „Ascultă fără să judeci”, derulată în parteneriat cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, încurajează empatia și deschiderea față de cei care trec prin momente dificile.
La nivel național, Ministerul Sănătății a anunțat că va extinde rețeaua centrelor comunitare de sănătate mintală, astfel încât persoanele aflate în criză emoțională să poată primi sprijin imediat.
👨👩👧 Rolul familiei și al școlii în prevenirea tragediilor
Specialiștii subliniază că prevenția începe acasă, prin comunicare sinceră și atenție la semnele de alarmă.
Schimbările bruște de comportament, izolarea, tulburările de somn, notele scăzute sau pierderea interesului pentru activitățile preferate pot fi semnale timpurii că un adolescent are nevoie de ajutor.
În multe cazuri, tinerii care ajung la gesturi extreme nu caută moartea, ci o cale de a opri durerea. Din acest motiv, ascultarea activă și intervenția timpurie sunt esențiale.
Școlile din județul Sibiu au început, în ultimii ani, să colaboreze mai strâns cu psihologii școlari, însă numărul acestora este în continuare insuficient. Un singur psiholog deservește, în medie, peste 800 de elevi.
📞 Unde poți cere ajutor
În Sibiu, persoanele aflate în dificultate pot apela la mai multe servicii de sprijin:
-
TelVerde Antisuicid – 0800 801 200, linie gratuită și confidențială,
-
Helpline Asociația Alianța Română de Prevenție a Suicidului,
-
Serviciul de Urgență 112, în cazuri critice,
-
Cabinetele de psihiatrie și psihologie din județ, precum și centrele comunitare afiliate spitalelor.
De asemenea, bisericile, ONG-urile și centrele educaționale pot juca un rol activ în sprijinirea persoanelor care trec prin crize emoționale.
🧩 O problemă a întregii societăți
„Suicidul nu este doar o problemă medicală, ci una socială și culturală. De multe ori, rușinea și teama de judecată îi fac pe oameni să tacă. Avem nevoie de o schimbare de mentalitate – să tratăm sănătatea mintală cu aceeași seriozitate ca sănătatea fizică”, a conchis dr. Csillag.
Specialiștii avertizează că România se află în continuare sub media europeană în ceea ce privește investițiile în servicii de sănătate mintală, iar stigmatizarea pacienților rămâne un obstacol major.
Conferința de la Sibiu s-a încheiat cu un apel comun la solidaritate, empatie și educație emoțională. Participanții au convenit că doar printr-o comunitate unită – medici, profesori, părinți, autorități și media – se pot preveni dramele tăcute care, adesea, se consumă în spatele ușilor închise.
🌱 Concluzie: de la tăcere la acțiune
Ziua Mondială a Sănătății Mintale a adus, la Sibiu, nu doar statistici, ci și o promisiune: aceea de a vorbi deschis despre suferință.
Creșterea numărului de tentative de suicid trebuie să fie un semnal de alarmă pentru întreaga comunitate. În spatele fiecărei cifre se află un om care avea nevoie de ascultare, de înțelegere și de sprijin.
„Sănătatea mintală nu este un lux, ci o necesitate. Fiecare dintre noi poate fi parte din soluție – prin empatie, prin atenție, prin simplul gest de a întreba: ‘Ești bine?’”, a transmis dr. Csillag, în încheiere.























