Inflația din România a revenit într-un ritm accelerat în vara lui 2025, după o perioadă de scădere relativă în prima parte a anului. Cele mai recente cifre oficiale arată că indicele prețurilor de consum (IPC) a atins 9,9% în august 2025, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de 7,84% în iulie.
Ce spun cifrele
-
Rata anuală a inflației (august 2025 vs august 2024): ≈ 9,9%.
-
Indicele IPC lunar (august 2025 față de iulie): +2,10%
-
Inflația acumulată de la începutul anului (august comparativ cu decembrie 2024): aproximativ 8,1%.
Care sunt principalele surse ale presiunilor inflaționiste
Mai multe factori au generat creșterea prețurilor:
-
Creșterea TVA-ului de la 1 august 2025, cota standard de TVA având acum 21% (în loc de 19%) și cotele reduse modificate.
-
Scumpirea energiei electrice, după expirarea măsurii de plafonare, cu o creștere anuală de peste 65%.
-
Creșteri semnificative la alimente – fructe proaspete, pâine, lapte, ouă – toate au contribuit la inflația alimentară, care a ajuns la circa +8,92% anual.
Reacții și prognoze
-
Banca Națională a României (BNR) și guvernatorul Mugur Isărescu spun că septembrie va marca un vârf al inflației, cu un nivel estimat în jur de 9,6 – 9,7%.
-
Pentru sfârșitul anului 2025, inflația este așteptată să rămână peste 9%, dar nu mult mai mult.
-
Previziunile pentru 2026 indică o încetinire, cu inflația care ar urma să revină în intervalul țintit de politica monetară, dar cu fluctuații semnificative, mai ales pe fondul prețurilor la energie și alimente.
Ce impact are asupra oamenilor și economiei
-
Puterea de cumpărare scade vizibil, în special pentru gospodăriile cu venituri fixe sau fastele costuri ale alimentelor și energiei.
-
Prețurile crescute la energie afectează atât facturile casnice, cât și costurile mediului de afaceri, ceea ce duce la transmiterea presiunii inflaționiste în prețurile produselor și serviciilor.
-
Consumul rezidențial devine mai prudent – oamenii încearcă să reducă cheltuielile, să amâne achizițiile majore.
-
Politica monetară va fi nevoită să rămână strictă – rate de dobândă probabil ridicate, pentru a tempera cererea și a menține inflația sub control.
Context internațional și efecte de contur
Inflația nu este doar un fenomen intern. Creșterile prețurilor la energie, perturbările lanțurilor de aprovizionare și politicile fiscale / de TVA sunt parte din trendul global al scumpirilor, ceea ce înseamnă că România este expusă la șocuri externe.
Ce urmează
-
Monitorizarea prețurilor alimentelor și energiei – cele două categorii care generează cele mai mari variații.
-
Posibile măsuri guvernamentale suplimentare de sprijin pentru categoriile vulnerabile ale populației.
-
Politica fiscală și deciziile privind TVA și accize vor juca un rol-cheie în evoluția inflației.
Concluzie
Inflația în România a crescut semnificativ vara aceasta: de la cifre sub 8% în lunile precedente, până la aproape 10% în august. Creșterile TVA, energia scumpă și alimentele au alimentat această evoluție. Deși există semne că inflația va începe să coboare, vârful nu este încă depășit, iar riscurile rămân ridicate pentru restul anului.






















